Poveștile bibliotecii II

Data publicării

După achiziționarea imobilelor pe care urma să fie așezată temelia palatului Funației Universitare, a fost necesară organizarea unui concurs pentru alcătuirea planurilor construcției. Șase arhitecți au participat și prezentat câte un anteproiect de plan, dintre care cel întocmit de arhitectul Constantin Iotzu a fost desemnat câștigător. Proiectul său, căruia i s-a atribuit sugestivul motto „Lux”, a fost învestit cu privilegiul de a da expresie monumentului.

Clădirea a fost construită în stil neoclasic între anii 1930 – 1934, fiind unul dintre monumentele arhitectonice emblematice ale orașului Iași. Dintre întreprinderile care au lucrat la construcție, Prager, Santalena și Fischet sunt cele care au contribuit la înființarea unor bijuterii arhitecturale reprezentative pentru întreaga țară, precum Palatul Regal din București.

Pentru a pune cu adevărat în valoare grandoarea edificiului, s-a născut inițiativa creării unei piețe, în al cărei centru s-ar fi înălțat impozant monumentul. Dorința de a-i conferi vizibilitate tocmai până în Piața Unirii, ar fi impus deschiderea unei noi străzi, care străpunge Râpa Galbenă. Dificultățile pe care le implica declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor ce se întindeau de pe strada Lăpușneanu, până pe strada Păcurari, cât și resursle financiare indisponibile, au împiedicat concretizarea acestui plan ambițios.

Astfel își întemeia regele Ferdinand I alegerea Iașului pentru înființarea Fundației Universitare.

Suveranul își declară gratitudinea pentru demersul legislativ ce dădea ființă acestei instituții, printr-o scrisoare publicată în Monitorul Oficial din 24 februarie 1927.

După finalizarea procedurilor legislative, conducerea Fundației a fost pusă în fața deciziei dificile de a alege un amplasament potrivit pentru edificarea palatului.

Nu doar frumusețea palatului, ci și funcționalitatea încăperilor sale au atras atenția presei. Gazetarii scriau despre posibilitatea înființării unei capele la etajul al doilea al construcției, însă localizarea bisericii Prapa-Doamna (actuala Biserică „Cuvioasa Parascheva”) în vecinătatea Fundației, a făcut imposibilă materializarea acestui deziderat. Presa dezvăluia probabilitatea funcționării unui post de radio în cupolă, care urma să transmită diverse comunicări despre știință și artă. Tot în cupolă s-ar fi dorit instalarea aparaturii speciale pentru cercetarea cerului, alături de alte hărți de orientare și lunete.

Deși a parcurs un lung proces de transformare, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași își continuă calea spre îmbunătățire. Proiectul „Restaurare și reabilitare a clădirii monument istoric Biblioteca Centrală Universitară «Mihai Eminescu» Iași” urmărește restaurarea și revitalizarea monumentului istoric, prin lucrări și activități menite să sporească prestanța și atractivitatea edificiului.

Proiectul este finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programul RO-Cultura.

*** Sursă text: Gafton Ioana, „Fundația Universitară «Regele Ferdinand I» din Iași”, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, 2018.
Sursă foto: BCU Iași.

„Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă.”

A treia proiecție video

Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași vă invită la cea de a doua proiecție video pe fațada Palatului Fundației Universitare „Regele Ferdinand I”. Evenimentul

Citește mai mult »

A doua proiecție video

Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași vă invită la cea de a doua proiecție video pe fațada Palatului Fundației Universitare „Regele Ferdinand I”. Evenimentul

Citește mai mult »

Workshop „The Library of the Future/Biblioteca Viitorului”

Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” 𝑜𝑟𝑔𝑎𝑛𝑖𝑧𝑒𝑎𝑧𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒𝑛𝑒𝑟𝑖𝑎𝑡 𝑐𝑢 𝐴𝑠𝑜𝑐𝑖𝑎𝑡̦𝑖𝑎 𝑅𝑂𝐼𝑆 𝑖̂𝑛 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑎 23-24 𝑎𝑝𝑟𝑖𝑙𝑖𝑒 𝑊𝑜𝑟𝑘𝑠ℎ𝑜𝑝-𝑢𝑙 „𝑇ℎ𝑒 𝐿𝑖𝑏𝑟𝑎𝑟𝑦 𝑜𝑓 𝑡ℎ𝑒 𝐹𝑢𝑡𝑢𝑟𝑒/𝐵𝑖𝑏𝑙𝑖𝑜𝑡𝑒𝑐𝑎 𝑉𝑖𝑖𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖”. Programul pentru cele

Citește mai mult »